STRĂISTENI · COMUNA BĂCIOISfinții zilei
Biserica din StrăisteniCREDINȚĂ ȘI COMUNITATE

Sfinții zilei și viețile lor

19 iulie / 1 august

Stil vechi / stil nou · 2026 / 2026

Postul zileiZi fără post

Pomenirile zilei

Pomeniri: colectivul de autori OrthodoxWiki, sub CC BY-SA 2.5.

Viețile sfinților

Macrina cea Tânără

Cuvioasa Macrina cea Tânără (c. 327 - 19 iulie 379) a fost o sfântă cu viață cuvioasă, văduvă și monahie. A fost sora sfinților ierarhi Vasile cel Mare și Grigorie de Nyssa. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la 19 iulie.

Viața

Soră a sfântului Vasile cel Mare (prăznuit la 1 ianuarie) și a sfântului Grigorie de Nyssa (prăznuit la 10 ianuarie), sfânta Macrina era cea mai mare din cei zece copii ai acestei familii de sfinți. La nașterea ei (anul 327), un personaj misterios i-a apărut în trei rânduri mamei ei, Emilia din Cezareea, poruncindu-i să dea copilei numele de Tecla, prima muceniță și modelul fecioarelor creștine (prăznuită la 24 septembrie). Dar mama ei a păstrat secret acest nume și a dat copilei numele bunicii ei, Macrina cea Bătrână - care a fost ucenică a sfântului Grigorie Taumaturgul (prăznuit la 17 noiembrie) - și a trăit câțiva ani în pădurile din Pont, în timpul Marii Persecuții (care a izbucnit în 303 în timpul domniei lui Dioclețian).

După ce frații ei au crescut mari și tatăl lor a murit, Macrina a convis-o pe mama ei, sfânta Emilia, și ia amândouă schima monahicească. După moartei mamei ei s-a instalat cu maicile cu care viețuia într-o mănăstire.

Și trăind cu cuviință și sihăstrește până la cea de apoi răsuflare, către Domnul s-a dus în anul 379/380 și a fost înmormântată împreună cu părinții ei. La moartea ei, fratele ei Sf. Grigorie de Nyssa a pronunțat o laudatio și mai apoi a scris o carte: Viața sfintei Macrina.

Surse

  • Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
  • https://calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie19.htm

Legături externe

  • Cuvioasa Macrina (în sinaxarul OCA)
  • Macrina the Righteous, sister of St. Basil (sinaxarul GOARCH)
  • The Life of Saint Macrina a translation of the work by St. Gregory of Nyssa (Medieval Sourcebook)
  • "A Fourth-Century Saint for Our Times" from Again Magazine, a publication of the Antiochian Orthodox Christian Archdiocese of North America. September 1994, p. 3.

Vasile cel Mare

Sfântul Vasile cel Mare (330-379) a fost un mare Sfânt Părinte al Bisericii Răsăritene, arhiepiscop al Cezareei Capadociei, teolog și autor de scrieri ascetice. Este unul din Sfinții Trei Ierarhi, împreună cu Ioan Gură de Aur și Grigorie de Nazianz („Teologul”). Prăznuirea lui se face în ziua de 1 ianuarie și la 30 ianuarie (prăznuirea împreună a Sfinților Trei Ierarhi).

Viața și activitatea

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut în Cezareea Capadociei, din părinți binecredincioși și înstăriți, Vasile cel Bătrân și Emilia. Tatăl său era un luminat dascăl în cetate.

Iubitor de învățătură și înzestrat pentru carte, Sfântul Vasile și-a îmbogățit mintea cercetând, rând pe rând, școlile din Cezareea, apoi din Constantinopol, mergând până la Atena, la cea mai înaltă școală din timpul său, unde a întâlnit pe Sfântul Grigorie Teologul, cu care a legat o strânsă și sfântă prietenie. A studiat logica, matematica, gramatica, științele naturii, retorica, filosofia și medicina.

La Atena, împreună cu Sfântul Grigorie, a întemeiat prima grupare de studenți creștini. Această grupare a fost combătută puternic de păgâni.

A intrat în monahism, apoi a fost hirotonit preot.

A fost ales Arhiepiscop al Cezareii în anul 370, în vremuri grele pentru Biserică, atunci când ereticii lui Arie și Macedonie izbutiseră să aibă de partea lor pe însuși împăratul Valens. Sfântul Vasile a dus o luptă aprigă, cu scrisul și cuvântul, pentru apărarea dogmei Sfintei Treimi. De aceea și-a atras mânia împăratului și a suferit multe prigoniri din partea lui. Lucrarea sa teologică și spirituală a fost continuată de fratele său mai mic, sfântul Grigorie de Nyssa.

Sfântul Vasile cel Mare a orânduit viața monahală și a întemeiat, pe lângă Biserică, azile și spitale, în ajutorul celor săraci și neputincioși, îndemnând pe cei înstăriți să folosească averile lor, ajutând pe cei lipsiți.

Familia sfântului Vasile cel Mare a fost una din marile familii creștine din secolul al IV-lea, cuprinzând o pleiadă de sfinți:

  • bunica din partea tatălui: Macrina cea Bătrână (prăznuită la 30 mai)
  • bunicul din partea mamei a fost un mucenic
  • părinții lui: Vasile cel Bătrân și Emilia din Cezareea (prăznuiți împreună la 8 mai)
  • frații lui: cuvioasa Macrina cea Tânără (prăznuită la 19 iulie), cuviosul Navcratie (prăznuit la 8 iunie), sfânta Teosebia Diaconița (prăznuită la 10 ianuarie), sfântul ierarh Grigorie al Nyssei (prăznuit la 10 ianuarie), şi sfântul ierarh Petru al Sevastiei (prăznuit la 9 ianuarie).

Scrieri

De la Sfântul Vasile cel Mare ne-au rămas scrise:

  • Regulile monahale;
  • Tâlcuirile la Facere;
  • Tâlcuirile la Psalmi;
  • Tratatul despre Sfântul Duh;
  • 366 de Epistole
  • Sfânta Liturghie care astăzi poartă numele său;
  • Molitfele Sfântului Vasile cel Mare, care se găsesc în cartea de cult numită Molitfelnic.

Imnografie

La 1 ianuarie:

Tropar (glasul 1):

În tot pământul s-a răspândit vestirea ta,
că a primit cuvântul tău, prin care
cu dumnezeiască credință ai învățat,
firea celor în ființă ai lămurit
și ai pus rânduială în obiceiurile oamenilor.
Părinte cuvioase, preoție împărătească,
roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condac (glasul al 4-lea):

Arătatu-te-ai temei neclintit Bisericii,
dând tuturor oamenilor domnia cea nestricată,
pecetluind-o cu dogmele tale, Vasile Cuvioase, grăitorule de cele cerești.

La 30 ianuarie, împreună-pomenirea Sfinților Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie din Nazianz și Ioan Gură de Aur

Tropar (glasul al 4-lea):

Ca cei ce ați fost întocmai la obicei cu Apostolii și lumii învățători,
rugați-vă la Stăpânul tuturor să dăruiască pace lumii
și sufletelor noastre mare milă.

Condac (glasul al 2-lea):

Pe sfinții propovăduitori și dumnezeieștii vestitori,
pe căpetenia învățătorilor Tăi, Doamne,
i-ai primit întru desfătarea și odihna bunătăților Tale.
Că ai primit ostenelile acelora și moartea
mai vârtos decât arderile de tot,
Cel ce Însuți preamărești pe sfinții Tăi.

Iconografie

Erminia lui Dionisie din Furna

  • Înalt, drept, ascetic slab, cu fața prelungă, galben [sau negricios] la față, tâmplele adâncite, cu fruntea puțin încrețită și obrajii puțin zbârciți, nasul lung și coroiat, cărunt, cu barba destul de lungă, sprâncenele lungi, rotunde și cam încrețite, ca la omul îngrijorat, posomorât, spune: "Nimeni din cei legați cu pofte trupești nu este vrednic să vină, sau să se apropie, sau să slujească Ție, Împărate al Slavei!..." Sau, după rânduială cuvioșească, astfel: "Trebuie să purtăm de grijă cu tot dinadinsul de frumusețea sufletului, căci aceasta va să ceară Dumnezeu, dreptul judecător, de la neamul omenesc...". Este zugrăvit în veșminte episcopale, dar fără mitră pe cap.
  • Poate fi zugrăvit singur sau (pentru prăznuirea de la 30 ianuarie, împreună cu Sfinții Grigorie Teologul și Ioan Gură de Aur
  • În registrul al cincilea (de jos) din Altar, între sfinții ierarhi, la dreapta (sud) față de fereastra centrală, în timp ce la stânga (nord) e zugrăvit Sf. Ioan Gură de Aur, iar alături de ei alți Sfinți ierarhi, cu numele lor și cu hârtii în mâini.
  • Mai poate fi zugrăvit, împreună cu Sf. Ioan Gură de Aur, și pe ușile împărătești ale Altarului, ca unii ce au alcătuit Sfintele Liturghii.
  • La pictarea trapezei unei mănăstiri, în registrul al doilea, sub Cina cea de Taină, este zugrăvit împreună cu ceilalți Sfinți ierarhi mai însemnați. Când e pictat aici, poartă în mâini o hârtie pe care zice: "Ni se cuvine negreșit a păzi frumusețea sufletului; din neamul cel omenesc, Dumnezeu o va cere aceasta".

Onomastică

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (MAI), aproape 600.000 de români, majoritatea bărbați, își serbează onomastica pe 1 ianuarie. Din totalul celor 587.327 de români sărbătoriţi de Sf. Vasile, 500.146 sunt bărbaţi, iar 87.181, femei (cu numele Vasilica sau Sica).

Note

  1. ↑ Dionisie din Furna - Erminia picturii bizantine, editura Sophia, București, 2000, pp. 23, 151, 153, 194, 195, 205, 209, 229, 236, 239. ISBN 973-99692-0-8.
  2. ↑ Digi24.ro: Aproape 600.000 de români îşi sărbătoresc astăzi onomastica, de Sfântul Vasile cel Mare, 1 ianuarie 2014

Surse

  • Din învățătura Sfinților Părinți. Antologie de texte patristice pe teme de dogmatică și spiritualitate ortodoxă, Editura Bizantină, f.a.
  • Dionisie din Furna, Erminia picturii bizantine, Sophia, București, 2000

Făcător de minuni

Numeroși sfinți ai Bisericii au supranumele de făcător de minuni sau taumaturg, mai rar purtător de semne, pentru faptul că sunt recunoscuți în mod special pentru faptul că au făcut și fac minuni, încă din timpul vieții, și chiar după moarte.

Și unii sfinți mai noi au această reputație, precum Sfântul Nectarie din Eghina, Taumaturgul.

Minunile și vindecările pe care le fac ei sunt desigur atribuite lui Dumnezeu, sfinții fiind mijlocitorii acestui dar al lui Dumnezeu.

Spunem, de asemenea, despre unele icoane și moaște că sunt făcătoare de minuni.

Sfinți făcători de minuni

Câțiva din sfinții care poartă supranumele sau apelativul „făcător de minuni” sunt:

  • Sfântul ierarh Nicolae al Mirelor Lichiei
  • Sfântul mare mucenic Mina
  • Cuviosul Tit, făcătorul de minuni
  • Sf. ierarh Spiridon al Trimitundei
  • Sfinții Cosma și Damian (Roma)
  • Sfinții Cosma și Damian (Asia Mică)
  • Sfinții Chir și Ioan
  • Sf. mare mucenic Pantelimon

A se vedea și

  • Sfinți
  • Titlurile sfinților
  • Minunea în Biblie

Sunt incluse articolele disponibile în OrthodoxWiki. Unele pomeniri nu au încă un articol biografic în această sursă.