30 iulie / 12 august

Sfântul, slăvitul și mult lăudatul Apostol Sila se numără printre Cei Șaptezeci de Apostoli. Sfântul Sila a mers împreună cu Sfinții Pavel și Barnaba din Antiohia până în Ierusalim pentru a tranșa disputa dintre credincioși referitoare la circumcizie. Apoi, el l-a însoțit pe Sfântul Apostol Pavel prin Asia până în Macedonia și acolo a fost făcut, ulterior, episcop în Corint. El a adormit în Domnul în pace. Biserica îl pomenește pe Sfântul Sila la 30 iulie împreună cu Apostolii Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, iar în 4 ianuarie cu toți Cei Șaptezeci de Apostoli.

Imnografie

Pentru prăznuirea din 30 iulie:

Tropar, glasul al 3-lea:

Sfinților Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, rugați pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Vițe v-ați arătat viei lui Hristos, înțelepților Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, dătătoare de struguri întru fapte bune, care izvorăsc nouă vinul mântuirii, pe care primindu-l, ne umplem de veselie și prăznuim cinstită pomenirea voastră, întru care rugați-vă ca să se dăruiască nouă mare milă și iertare greșelilor.

Iconografie

• Dionisie din Furna, în Erminia sa (ed. Sophia, București, 2000, p. 150), arată că Sf. Apostol Sila trebuie zugrăvit în chipul unui tânăr cu un început de barbă, ținând în mână un sul înfășurat, însemnul propovăduirii sale apostolice.

Sursa

• OrthodoxWiki:Apostle Silas, după Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida

Legături externe

• Apostle Silas of the Seventy (OCA)
• Silas & Silvanos the Apostles of the 70 (GOARCH)
• Saints Silas, Silvanos, Apainetos and Crescens of the Seventy (GOAA)
• The Holy Apostles Silas, Silvanus, Crescens, Epaenetus and Andronicus (Prologue of Ohrid)

Sfântul, slăvitul și mult lăudatul Apostol Silvan (numit uneori și Silvanus sau Siluan) se numără printre Cei Șaptezeci de Apostoli. Sfântul Apostol Silvan s-a ostenit în propovăduirea cuvântului cu amândoi Sfinții Mai-mari Apostoli Petru și Pavel, fiind pomenit în scrisorile lor: „Cu Silvan, credinciosul frate, precum socotesc, puține v-am scris vouă” (I Petru 5:12) și „Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hristos, Cel propovăduit de noi vouă, prin mine și prin Silvan” (II Corinteni 1:19). El a fost episcop în Tesalonic și după ce a pătimit mult pentru credința sa, a adormit în Domnul, fiind pomenit de Biserică în 30 iulie, împreună cu Sfinții Apostoli Crescent, Sila, Epenetos și Andronic.

Imnografie

Pentru prăznuirea din 30 iulie:

Tropar, glasul al 3-lea:

Sfinților Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, rugați pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Vițe v-ați arătat viei lui Hristos, înțelepților Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, dătătoare de struguri întru fapte bune, care izvorăsc nouă vinul mântuirii, pe care primindu-l, ne umplem de veselie și prăznuim cinstită pomenirea voastră, întru care rugați-vă ca să se dăruiască nouă mare milă și iertare greșelilor.

Iconografie

• Dionisie din Furna, în Erminia sa (ed. Sophia, București, 2000, p. 149), arată că Sf. Apostol Silvan trebuie zugrăvit în chipul unui bătrân, pleșuv, cu barba scurtă, ținând în mână un sul înfășurat, însemnul propovăduirii sale apostolice.

Sursa

• en:Apostle Silvan, după Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida

Legături externe

• (ro) Viața Sfântului Apostol Silvan
• Apostle Silvanus of the Seventy (OCA)
• Silas & Silvanos the Apostles of the 70 (GOARCH)
• The Holy Apostles Silas, Silvanus, Crescens, Epaenetus and Andronicus (Prologue of Ohrid)

Sfântul, slăvitul şi întru tot lăudatul Apostol Crescent se numără printre Cei Șaptezeci de Apostoli. El a fost însoțitorul și ajutorul Sfântului Apostol Pavel (II Timotei 4,10) și mai târziu a fost episcop în Galatia. A fost și propovăduitor în Galia. Acolo a şi fost martirizat în timpul persecuțiilor din vremea împăratului Traian, împreună cu Apostolii Sila, Silvan (Siluan), Epenet și Andronic. Biserica îl pomenește pe Sfântul Crescent în 4 ianuarie împreună cu Cei Șaptezeci și pe 30 iulie, împreună cu Sfinții Apostoli Silvan, Sila, Epenetos și Andronic.

Imnografie

Pentru prăznuirea din 30 iulie:

Tropar, glasul al 3-lea:

Sfinţilor Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, rugați pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Vițe v-ați arătat viei lui Hristos, înţelepților Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, dătătoare de struguri întru fapte bune, care izvorăsc nouă vinul mântuirii, pe care primindu-l, ne umplem de veselie și prăznuim cinstită pomenirea voastră, întru care rugați-vă ca să se dăruiască nouă mare milă și iertare greșelilor.

Iconografie

• Erminia lui Dionisie din Furna (ed. Sophia, București, 2000, p. 151) arată că Sfântul Apostol Crescent trebuie reprezentat ca un [episcop] bătrân, cu barba ascuțită.

Sursa

• OrthodoxWiki:Apostle Crescens, după Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida

Legături externe

• en: Apostle Crescens of the Seventy, January 4 (OCA)
• en: Apostle Crescens of the Seventy, July 30 (OCA)
• en: Silas & Silvanos the Apostles of the 70 (GOARCH)

Sfântul, slăvitul și întru tot lăudatul Apostol Epenet (Epenetus) se numără printre Cei Șaptezeci de Apostoli. El este amintit de Sfântul Apostol Pavel în epistola sa către Romani (16,5) ca fiind originar din provincia Asia; a fost episcop de Cartagina. Biserica îl pomenește în 4 ianuarie împreună cu Cei Șaptezeci și în 30 iulie împreună cu Apostolii Sila, Silvan, Crescent și Andronic.

Imnografie

Pentru prăznuirea din 30 iulie:

Tropar, glasul al 3-lea:

Sfinților Apostoli Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, rugați pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

Condac, glasul al 4-lea:

Vițe v-ați arătat viei lui Hristos, înțelepților Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, dătătoare de struguri întru fapte bune, care izvorăsc nouă vinul mântuirii, pe care primindu-l, ne umplem de veselie și prăznuim cinstită pomenirea voastră, întru care rugați-vă ca să se dăruiască nouă mare milă și iertare greșelilor.

Iconografie

• Erminia lui Dionisie din Furna (Ed. Sophia, București, 2000, p. 150) arată că Sfântul Apostol Epenet trebuie zugrăvit în chipul unui tânăr, având barbă ascuțită, împărțită în trei, ținând în mână o hârtie înfășurată, care arată învățătura Apostolilor către toate popoarele.

Articole înrudite

• Apostoli

Sursa

• OrthodoxWiki:Apostle Epenetus, după Sfântul Nicolae Velimirovici, Proloagele de la Ohrida.

Legături externe

• ro: Proloagele, 30 iulie
• ro: Sinaxar 30 iulie
• en: Apostle Epenetus of the Seventy, January 4 (OCA)
• en: Apostle Epenetus of the Seventy, July 30 (OCA)
• en: Silas & Silvanos the Apostles of the 70 (GOARCH)

Sfântul, slăvitul și întru tot lăudatul Apostol Andronic a fost rudă cu Sfântul Apostol Pavel și unul din Cei Șaptezeci de Apostoli. El este menționat în Epistola către Romani 16,7 și este pomenit în Biserica Ortodoxă la 17 mai și la 30 iulie.

El a fost hirotonit episcop în Panonia, dar în loc să stea într-un singur loc, el a propovăduit în întreaga Panonie împreună cu Sfânta Iunia ca ajutoare a sa. Prin credință, ei au convertit mulțime de păgâni la Hristos, au distrus multe temple ale idolilor, au alungat demoni, au făcut minuni și au vindecat orice fel de boală sau suferință trupească. Amândoi au avut parte de moarte mucenicească.

Sfintele lor Moaște au fost descoperite în împrejurimile Constantinopolului, lângă poarta Evghenia, pe vremea patriarhului Toma I al Constantinopolului (607-610). Mai apoi, în secolul al XII-lea, împăratul Andronic I Comnenul (1183-1185) a construit o frumoasă biserică pe locul unde moaștele sfinților au fost descoperite și cinstite

Imnografie

Tropar (glasul al 3-lea) :

Sfinților Apostoli, rugați pe milostivul Dumnezeu ca să dea iertare de greșeli sufletelor noastre.

Pentru prăznuirea din 17 mai:

Condac (glasul al 2-lea)

Cunoscuți însoțitori ai Apostolilor și adevărați slujitori ai lui Iisus

v-ați dovedit a fi sfințiți vestitori ai venirii Sale;

căci, primind Harul Duhului, slăviților Andronic și Iunia,

străluciți ca niște candele până la marginile lumii.

Condac (glasul al 8-lea) :

Pe steaua cea prealuminoasă, care cu lumina dumnezeieștii înțelepciuni a luminat neamurile,

pe Andronic Apostolul lui Hristos, împreună cu înțeleapta Iunia,

care s-a nevoit cu dânsul în propovăduire, să-i lăudăm, strigând :

Rugați-vă neîncetat lui Hristos pentru noi toți.

Pentru prăznuirea din 30 iulie:

Condac (glasul al 4-lea):

Vițe v-ați arătat viei lui Hristos, înțelepților Sila, Silvan, Crescent, Epenet și Andronic, dătătoare de struguri întru fapte bune, care izvorăsc nouă vinul mântuirii, pe care primindu-l, ne umplem de veselie și prăznuim cinstită pomenirea voastră, întru care rugați-vă ca să se dăruiască nouă mare milă și iertare greșelilor.

Notă

1. ↑ Prăznuirea descoperirii moaștelor sfinților se face la data de 22 februarie în Sinaxarul Bisericii de Constantinopol - cf. Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras.
2. ↑ Condac tradus din limba engleză.

Iconografie

• Dionisie din Furna arată, în Erminia sa (Sophia, București, 2000, p. 149) că Sfântul Apostol Andronic trebuie zugrăvit în chipul unui tânăr episcop, fără barbă ("spân").

Articole înrudite

• Apostoli
• Iunia Apostolița

Surse

• Sfântul Nicolae (Velimirovici), Proloagele de la Ohrida
• OrthodoxWiki:Apostle Andronicus
• Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras

Legături externe

• ro: Sinaxar 17 mai și 30 iulie
• en: Apostle Andronicus of the Seventy, May 17 (OCA)
• en: Apostle Andronicus of the Seventy, July 30 (OCA)
• en: Andronikos the Apostle of the 70 & Junia the Martyr (GOARCH)

Sfânta Iulita din Cezareea a fost o muceniță creștină de la începutul secolului al IV-lea, care a primit mucenicia în timpul marii persecuții din vremea lui Dioclețian. Prăznuirea ei în Biserica Ortodoxă se face la 30 iulie.

Viața și pătimirea

Sfânta Iulita era o văduvă bogată din orașul Cezareea Capadociei, în vremea persecuției lui Dioclețian. Un notabil de seamă al acestui oraș, om fără scrupule, lacom și violent, pusese mâna pe majoritatea proprietăților ei – câmpuri, sate, vite și sclavi – și, disprețuind toată dreptatea, nu a ezitat să se folosească de calomnie, să recurgă la martori mincinoși și la mituirea judecătorilor pentru a-și atinge scopurile și a o jefui complet pe Iulita.

După ce a fost intentat un proces, iar dreptul Iulitei era pe cale să fie recunoscut, dușmanul ei a acuzat-o că este creștină, ceea ce, conform edictului promulgat recent de împărat (303), o lipsea de toate drepturile ei cetățenești. Judecătorul a adus imediat tămâie și un altar și a invitat-o pe Iulita să sacrifice zeilor Imperiului Roman pentru a beneficia de protecția legii. Fără ezitare, sfânta, realizând cu înțelepciune că ar fi o prostie să renunți la viața veșnică pentru a bunurile stricăcioase, a declarat: „Să se piardă toate acestea, să dispară viața aceasta, slava și bogățiile acestei lumi. Pentru că nimic nu mă va face să-l neg pe Creatorul meu și pe Dumnezeul meu care a făcut totul.”

Niciun argument nu a reușit să o convingă, ea a răspunzând la toate propunerile cu cuvintele: „Sunt slujitoarea lui Hristos!”. Atunci judecătorul a hotărât a fi dată ca să fie arsă în foc. Iulita s-a îndreptat spre rugul aprins cu ardoare veselă, îndemnându-le pe celelalte creștine din calea ei: „Suntem create din același material ca și bărbații, după chipul lui Dumnezeu. Virtutea este accesibilă atât femeilor, cât și bărbaților. Carne din carnea lui Adam, os din oasele lui, ni se cuvine să oferim Domnului perseverență, curaj și răbdare tare.” Și astfel urca triumfătoare pe rug, de parcă intra într-o cameră nupțială strălucitoare. Flăcările au îmbrățișat-o și, în timp ce sufletul ei a zburat să-și întâlnească Mirele Hristos, trupul ei a rămas intact, un vestitor al incoruptibilității promise aleșilor.

Posteritatea

Ulterior, în atriumul bazilicii construite pe locul martiriului său - care era cea mai frumoasă biserică din oraș - a răsărit o fântână cu proprietăți miraculoase.

Pe sfânta muceniță Iulita din Cezaeea Capadociei a cinstit-o cu laude sfântul Vasile cel Mare, într-o magnifică omilie în cinstea ei în anul 372 (PG 31, 237).

Surse

• https://calendar-ortodox.ro/luna/iulie/iulie30.htm
• Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos Petras
• https://nominis.cef.fr/contenus/saint/1593/Sainte-Juliette.html