STRĂISTENI · COMUNA BĂCIOISfinții zilei
Biserica din StrăisteniCREDINȚĂ ȘI COMUNITATE

Sfinții zilei și viețile lor

14 august / 27 august

Stil vechi / stil nou · 2026 / 2026

Postul zileiPostul Adormirii Maicii Domnului

Pomenirile zilei

Pomeniri: colectivul de autori OrthodoxWiki, sub CC BY-SA 2.5.

Viețile sfinților

Înainteprăznuire

Înainteprăznuirea este o perioadă de timp de dinaintea unei sărbători mari din anul creștin în timpul căreia Biserica anticipează sărbătoarea care se apropie. Această apropiere se reflectă în viața liturgică prin prefigurarea sărbătorii în slujbele care se țin în perioada înainteprăznuirii.

Majoritatea sărbătorilor care au înainteprăznuire au și dupăprăznuire și odovanie.

Perioada de înainteprăznuire variază între una și cinci zile, în funcție de particularitatea sărbătorii.

Sfintele Paști, celelalte sărbători din Penticostar și Duminica Floriilor nu au înainteprăznuire. Majoritatea sărbătorilor mai mici, care nu sunt Praznice Împărătești, nu au înainteprăznuire.

Durata înainteprăznuirii

  • Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie) — înainteprăznuire: o zi (7 septembrie)
  • Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie) — înainteprăznuire: o zi (13 septembrie)
  • Intrarea Maicii Domnului în Biserică (21 noiembrie) — înainteprăznuire: o zi (20 noiembrie)
  • Nașterea Domnului (25 decembrie) — înainteprăznuire: 5 zile (20 decembrie - 24 decembrie)
  • Epifania (6 ianuarie) — înainteprăznuire: 4 zile (2 ianuarie - 5 ianuarie)
  • Întâmpinarea Domnului (2 februarie) — înainteprăznuire: o zi (1 februarie)
  • Bunavestire (25 martie) — înainteprăznuire: o zi (24 martie)
  • Schimbarea la Față (6 august) — înainteprăznuire: o zi (5 august)
  • Adormirea Maicii Domnului (15 august) — înainteprăznuire: o zi (14 august)

A se vedea și

  • Dupăprăznuire
  • Odovanie

Surse

  • The Festal Menaion, tr. by Mother Mary and Archimandrite (now Bishop) Kallistos (St. Tikhon's Seminary Press) (ISBN 1878997009)
  • The Pentecostarion, tr. Holy Transfiguration Monastery (ISBN 0943405025)
  • Website of the St. Raphael Clergy Brotherhood of the Diocese of Wichita and Mid-America

Adormirea Maicii Domnului

Adormirea Maicii Domnului este unul din Praznicele Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, sărbătorită pe 15 august. Această sărbătoare comemorează adormirea și proslăvirea prin ridicarea cu trupul la cer a Maicii Mântuitorului. Sărbătoarea mărturisește că Maica Domnului „a fost luată” de Dumnezeu în împărăția cerească a lui Hristos, în deplinătatea vieții ei sufletești și trupești.

Despre sărbătoare

Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Ridicarea la cer a Fericitei Fecioare Maria. În conformitate cu Sfânta Tradiție, Maica Domnului a murit ca orice ființă omenească, „adormind”, așa cum indică și numele sărbătorii. Ea a murit așa cum mor toți oamenii, nu în mod „voluntar” ca Fiul ei, ci prin necesitatea naturii ei umane muritoare care este indisolubil legată de stricăciunea acestei lumi.

Apostolii au fost aduși în mod miraculos la acest eveniment și au fost cu toții prezenți, cu excepția Sfântului Apostol Toma, atunci când Maica Domnului a trecut din această viață. Apoi, ea a fost înmormântată. Apostolul Toma a ajuns câteva zile mai târziu; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalți să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. Acest moment este pentru noi pârga (primul rod) al învierii de obște a credincioșilor, care va avea loc după a doua venire a lui Hristos.

Praznicul poartă numele de Adormirea Maicii Domnului, pomenind trecerea ei din această viață, cuvântul „Adormire” traducând grecescul Koimisis, care înseamnă adormirea întru moarte (de aici vine și cuvântul cimitir). Biserica Romano-Catolică preferă să numească acest eveniment ridicare la cer (lat. assumptio, literal „primire” [în cer]) întrucât, ținând seama de dispariția trupului Maicii Domnului din mormânt, consideră că Ea a fost înălțată cu trupul la Cer.

La fel ca și în cazul Nașterii Sfintei Fecioare, sau în cazul Intrării în Biserică, nici pentru Adormirea Maicii Domnului nu există referințe istorice sau biblice pentru această sărbătoare. Biserica Ortodoxă propovăduiește că Maica Domnului este fără de păcat, dar și că Fecioara Maria a avut nevoie cu adevărat să fie mântuită de Hristos - mântuită de încercări, suferințe și moarte din lumea aceasta. Ea a murit cu adevărat și apoi a fost luată la Cer de Fiul ei, ca Maică a Vieții, și ia deja parte la viața fără de sfârșit din Împărăția Cerurilor. Această viață în rai este pregătită și promisă tuturor celor care „ascultă Cuvântul lui Dumnezeu și îl păstrează” (Luca 11,27-28)

Prăznuirea

Postul

Sărbătoarea este precedată de 14 zile de post strict, cu dezlegare la untdelemn și vin sâmbăta și duminica, cu excepția Schimbării la Față (6 august), când este dezlegare la pește, indiferent în ce zi ar cădea. În zilele de peste săptămână din post, se slujește ori Paraclisul Mare al Maicii Domnului ori Al doilea paraclis al Maicii Domnului. Dacă ziua praznicului cade miercuri sau vineri, este dezlegare la pește.

Slujbele prăznuirii

În seara sărbătorii se slujește o Vecernie care cuprinde trei citiri din Vechiul Testament care au înțelesul în Noul Testament:

  • În Facerea 28,10-17, Scara lui Iacov care unește cerul cu pământul, simbolizează unirea lui Dumnezeu cu omul, unire realizată pe deplin și perfect în Maria Născătoarea (Purtătoarea) de Dumnezeu.
  • „Ce minunat este acest loc! Aceasta este casa lui Dumnezeu și poarta raiului!” În Ezechiel 43,27-44,4 este descrisă viziunea cu Templul cu ușa spre Răsărit, întotdeauna închisă și plină de slava lui Dumnezeu, care o simbolizează pe Maica Domnului.
  • Pentru textul din Proverbe 9,1-11, Maria este cu "casa" pe care Înțelepciunea Divină și-a zidit-o sieși.

Atunci când se slujește Utrenia, în dimineața sărbătorii, se citește din Luca 1,39-49, 56. Acest text este citit la toate sărbătorile Maicii Domnului și conține Spusele Maicii Domnului: "Şi a zis Maria: Mărește sufletul meu pe Domnul. Şi s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu, Că a căutat spre smerenia roabei Sale. Că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile..." În unele bisericii există obiceiul de a se binecuvânta flori în ziua acestei sărbători, dar înainte de Sfânta Liturghie.

La Liturghie, se citește din Apostol de la Filipeni 2,5-11, unde se vorbește despre "Gândul acesta să fie în voi care era și în Hristos Iisus, care Dumnezeu fiind în chip, n-a socotit o știrbire a fi El întocmai cu Dumnezeu, ci S-a deșertat pe Sine, chip de rob luând, făcându-Se asemenea oamenilor, și la înfățișare aflându-Se ca un om, S-a smerit pe Sine, ascultător făcându-Se până la moarte, și încă moarte pe cruce. Pentru aceea, și Dumnezeu L-a preaînălțat și I-a dăruit Lui nume, care este mai presus de orice nume; ca întru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cerești și al celor pământești și al celor de dedesubt. Şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl."

Citirea din Sfânta Evanghelie este luată din Luca 10,38-42 și 11,27-28, citite împreună. Și aceste texte sunt citite întotdeauna la sărbătorile închinate Maicii Domnului. În acest text, Domnul spune, "binecuvântați sunt aceia care aud cuvântul Domnului și îl păzesc!"

Praznicul Adormirii Maicii Domnului în România

Praznicul Adormirii Maicii Domnului este unul din cele mai îndrăgite sărbători pentru credincioșii ortodocși români, mai ales datorită evlaviei deosebite a românilor față de Născătoarea de Dumnezeu. Un foarte mare număr de biserici și de mănăstiri poartă acest hram. În multe locuri, cu această ocazie se organizează pelerinaje la mănăstirile care își sărbătoresc astfel ocrotitoarea. Sate și comunități întregi vin împreună în aceste pelerinaje.

Credincioșii vin încă din preziua Praznicului, în 14 septembrie și participă la slujbe, care în multe locuri au un fast deosebit. Astfel, slujba Vecerniei se prelungește cu o Priveghere care în unele locuri durează până foarte târziu în noapte sau chiar toată noaptea.

La slujba de înainteprăznuire se mai cântă în multe biserici și mănăstiri din România și Prohodul Maicii Domnului, o cântare special alcătuită pentru noaptea dinaintea praznicului, construită după modelul Prohodului Domnului și pusă pe linia melodică a celor trei stări ale acestuia.

În pauzele dintre slujbe, credincioșii cântă, în unele locuri, și alte cântări (extra-liturgice) închinate Maicii Domnului, numite în Ardeal pricesne, care exprimă grija Născătoarei de Dumnezeu pentru oameni, precum și afecțiunea profundă a credincioșilor față de Cea pe care o numesc Măicuța Domnului. Unele dintre acestea sunt de o surprinzătoare familiaritate: „Am venit, Măicuță, să ne mai vedem / și să-ți spunem dorul pe care-l avem...”

Poate cel mai cunoscut pelerinaj de Adormirea Maicii Domnului este, în România, cel de la Mănăstirea Nicula, păstrătoarea unei cunoscute Icoane făcătoare de minuni a Maicii Domnului [1]. Aici credincioșii se adună cu sutele de mii. Foarte mulți, în semn de evlavie față de Maica Domnului, al cărei ajutor îl cer și îl primesc, fac, la vremea praznicului, înconjurul bisericii (o dată sau de trei ori) în genunchi, așteptând apoi cu răbdare ore și chiar zile la rând pentru a ajunge să se închine Icoanei Maicii Domnului.

În afara slujbelor, în ziua praznicului se organizează în multe locuri, pe lângă mănăstiri sau și în orașe, târguri și serbări populare.

Imnografie

Tropar (Glasul 1)

Întru naștere fecioria ai păzit,
întru adormire lumea nu ai părăsit, de Dumnezeu Născătoare.
Sculatu-te-ai la viață, fiind Maica Vieții,
și cu rugăciunile tale, izbăvești din moarte sufletele noastre.

Condac (Glasul 2)

Pe Născătoarea de Dumnezeu, cea întru rugăciuni neadormită și întru folosințe de nădejde neschimbată
mormântul și moartea nu au ținut-o.
Căci, ca pe Maica Vieții, la viață a mutat-o
Cel ce S-a sălășluit în pântecele ei cel pururea fecioresc.

La înainteprăznuire (14 august):

Tropar (Glasul 4)

Popoare, înainte dănțuiți, din mâini plesnind cu credință, și cu dragoste vă adunați astăzi bucurându-vă, și luminat cântând toți cu veselie. Că Maica lui Dumnezeu urmează să treacă de la cele pământești la cele de sus cu preamărire. Pe aceea cu cântări pururea să o mărim, ca Născătoare de Dumnezeu.

Condac (Glasul 4)

Întru slăvită pomenirea ta, lumea împodobită fiind prin gând cu duh fără materie în veselie strigă către tine, Născătoare de Dumnezeu: "Bucură-te, Fecioară, lauda creștinilor!"

Iconografie

  • A se vedea Icoana Adormirii Maicii Domnului.

Surse

  • en:Dormition, după Dormition of the Theotokos The Orthodox Faith by the V. Rev. Thomas Hopko

A se vedea și

  • Icoana Panagia Ierosolymitissa din Mormântul Maicii Domnului.
  • Maica Domnului
  • Icoanele Maicii Domnului

Legături externe

  • (ro) Adormirea Maicii Domnului
  • (ro) Popas în veșnicie - Meditație la Adormirea Maicii Domnului
  • (ro) Icoana Adormirii Maicii Domnului
  • (ro) Adormirea Maicii Domnului – de verificat conținutul
  • (ro) Troparul Adormirii Maicii Domnului in interpretarea grupului psaltic al Schitului Lacu de la Sf. Munte Athos
  • (en) The Dormition of the Theotokos from Orthodox Family Life
  • (en) The Assumption (Dormition) of the Virgin, a descriptive commentary of festal icons
  • (en) Icons of the Dormition of Mary
  • (en) The Dormition of our Most Holy Lady the Mother of God and Ever-Virgin Mary (OCA)
  • (en) Dormition of the Theotokos (August 15) (GOARCH)

Miheia

Sfântul și slăvitul Prooroc Miheia (în unele traduceri Micah, sau Mica) este al șaselea dintre cei doisprezece Profeți mici; a trăit spre sfârșitul secolului al VIII-lea î.Hr., fiind contemporan cu proorocii Isaia, Amos și Osea și a scris cartea din Vechiul Testament care îi poartă numele. Numele său înseamnă „Cel ce este de la Dumnezeu”. Este cunoscut ca cel care a proorocit că Betleemul avea să fie locul nașterii lui Mesia. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește pe 5 ianuarie și 14 august.

Viața

Miheia s-a născut în satul Moreșet. Se cunosc puține despre viața lui personală. După stilul în care este scrisă cartea sa, era un om educat, posibil dintr-o familie înstărită de proprietari de pământuri. Miheia a asistat la căderea Regatului lui Israel în anul 722 î.Hr. Vreme de mai bine de cincizeci de ani, a călătorit prin Regatul lui Iuda, arătând poporului iudeu că israeliții își încălcaseră legământul față de Dumnezeu și îndemnându-i să se lepede de păcatele în care se afundaseră și să se apropie cât mai mult de Dumnezeu.

Nu se cunosc prea multe nici despre moartea proorocului Miheia, în afară de faptul că a fost înmormântat la Moreșet, în satul unde s-a născut. Moaștele sale au fost descoperite în vremea domniei împăratului Teodosie cel Mare, la sfârșitul sec. al IV-lea d. Hr. printr-o descoperire minunată ce i s-a făcut episcopului de atunci din Elefteropolis.

Profeții

Miheia a scris despre Mesia care avea să vină, despre locul nașterii acestuia, despre strămoșii, originea și viitoarea domnie a acestuia.

Şi tu, Betleeme Efrata, deși ești mic între miile lui Iuda, din tine va ieși Stăpânitor peste Israel, iar obârșia Lui este dintru început, din zilele veșniciei. Pentru aceasta îi va lăsa până în vremea când aceea ce trebuie să nască va naște. Atunci rămășița fraților săi se va întoarce la fiii lui Israel. El va fi voinic și va paște poporul prin puterea Domnului, întru slava numelui Domnului Dumnezeului Său și toți vor fi fără de grijă, iar El va fi mare, până la marginile pământului. Şi El Însuși va fi pacea noastră! (Miheia 5, 1-4).

Sursă

  • OrthodoxWiki:Micah

Legături externe

  • ro: Cartea profetului Miheia (text), pe bibliaortodoxa.ro
  • fr: Le Prophète Michée (după Sinaxarul Pr. Macarie Simonopetritul).
  • en: Prophet Micah (OCA commemoration of August 14)
  • en: Prophet Micah (OCA commemoration of January 5)
  • en:Micah on Wikipedia
  • en:Micah (prophet) on Wikipedia
  • en: Notes on Micah (PDF)

Sunt incluse articolele disponibile în OrthodoxWiki. Unele pomeniri nu au încă un articol biografic în această sursă.