Sfânta Casiana Imnografa cuvioasă stareță de mănăstire, poetă, compozitoare de cântări bisericești din secolul al IX-lea. Biserica Ortodoxă o prăznuiește pe 7 septembrie.

Istoric

Casiana este una dintre primii compozitori de la care ni s-au păstrat partituri care pot fi citite și interpretate de cercetătorii moderni. S-au păstrat aproximativ cincizeci de cântări alcătuite de ea, dintre care douăzeci și trei sunt incluse în cărțile liturgice ale Bisericii Ortodoxe. Numărul lor real este greu de estimat exact, întrucât multe cântări sunt atribuite unor autori diferiți în diferite manuscrise și multe sunt tratate drept cântări anonime. Pe lângă acestea, ni s-au mai păstrat circa 789 dintre versurile ei ne-liturgice. Multe dintre acestea sunt epigrame sau aforisme numite „versuri gnomice”, ca de exemplu:

Urăsc bogatul ce se vaită de parc-ar fi sărac.
"-Εκ γυναικός τα χείρω." (Ek gynaikós tá cheírō) "-Kαι εκ γυναικός τα κρείττω." (Kaí ek gynaikós tá kreíttō)

Rănit în orgoliul său de replica severă a Casianei, Teofil s-a răzgândit și a ales-o drept soață pe Teodora.

Următoarele informații despre Casiana datează de mai târziu. Astfel, știm că ea a întemeiat în anul 843 o mănăstire de călugărițe în partea de vest a Constantinopolului, lângă Zidurile lui Constantin, devenind și prima stareță a acesteia. Teodor Studitul pare să indice că aceasta avea și alte motive pentru a alege viața călugărească. Astfel, ea a avut relații strânse cu apropiata Mănăstire Studion care avea să joace un rol crucial în reeditarea cărților liturgice bizantine în secolele IX-X și care a permis astfel supraviețuirea operei Casianei (Kurt Sherry, p. 56).

Casiana a scris multe cântări liturgice, dintre care cea mai cunoscută este cea care-i poartă numele, anume Cântarea Casianei care se cântă în Vinerea Mare (ziua liturgică; este de fapt cântată în seara din Joia Mare).

Nu se cunoaște data morții ei, dar ar trebui situată între 843 și 867

Note

  1. ↑ Cunoscută și drept Casiani, Casia, Icasia sau Eikasia.
  2. ↑ Touliatos, Grove online.
  3. ↑ Practica înfățișării celor mai alese fecioare nubile înaintea împăratului sau a prinților a fost uneori folosită în Imperiul Bizantin pentru alegerea mireselor imperiale. Prințul sau împăratul își desemna aleasa înmânându-i un măr de aur.
  4. ↑ "Other Women's Voices"
  5. ↑ Sinaxarul Părintelui Macarie de la Simonos-Petras

Sursa

  • en:Kassiani the Hymnographer

Alte surse

  • en: Diane Touliatos. "Kassia", Grove Music Online, ed. L. Macy (accessed February 12 2006), grovemusic.com (subscription access).
  • en: Anna M. Silvas, "Kassia the Nun," in Lynda Garland (ed) Byzantine Women: Varieties of Experience 800-1200, Ashgate, 2006.
  • ru: Татьяна А. Сенина (монахиня Кассия). "Диалог Феофила и Кассии: литературная выдумка или реальность?" {Tatiana A. Senina (Nun Kassia), "Dialogue between Theophilus and Kassia: literary fiction or reality?"}, Scrinium. Т. 2: Universum Hagiographicum. Memorial R. P. Michel van Esbroeck, s. j. (1934–2003) / Ed. par B. Lourie et A. Mouraviev (Санкт-Петербург, 2006) 240–272
  • fr: Tatiana A. Senina (moniale Kassia), "Ἡ γυνή φιλόσοφος: S. Cassia de Constantinople et Platon," Scrinium. Т. 4: Patrologia Pacifica and Other Patristic Studies / Ed. par B. Lourié et V. Baranov (St. Petersbourg, 2008) 333–340.

A se vedea și

  • Cântarea Casianei
  • Cântarea bizantină